"de ce plang ingerii tocmai in seara de craciun?" era gandul care ii rascolea mintea ei mica, privind prin fereastra picurii mari de ploaie.
insa gandul prinse putere si zbura catre o picatura de apa, care nu il primi si il trimisese altei picaturi. aceasta absorbii gandul fetitei cu toata setea apoi se zdrobii in gandurile unui simplu trecator.
"de ce plang ingerii tocami in seara de craciun?" prinse gandul viata in mintea lui.
"totusi e craciunul, seara in care se implinesc dorinte, vise si se intampla minuni. unde sunt fulgii de zapada incarcati cu cadouri, vise si zambete?"
toti oamenii treceau pe langa el ingandurati fiecare tarand in urma, intr-un bagaj, ruinele viselor lor.
"si arhitectii, arhitectii de vise. ingerii. pana si ei sunt tristi. nu vreau sa imi amintesc acum de visele mele. nu vreau sa car in urma mea un bagaj cu ruine!" picurii mari de ploaie ii spalau gandurile ascunzandui visele imposibile pentru aceasta seara..
2 comentarii:
Salutare,te invitam sa iti inscrii blogul in directorul nostru de bloguri,si il vom lauda pe 100 ro.De asemenea,vei primi un link pretios din partea noastra,care il va ajuta pe Google sa iti gaseasca articolele mai usor.Toate cele bune.
foarte tare omule :d, imi place :d
Trimiteți un comentariu